Anxietatea socială – între mit și realitate

Unul dintre subiectele mult cerute pentru a le dezbate în cadrul Knowledge Express este cel legate de anxietatea socială. Poate că circulă frecvent acest concept în spațiul public sau ne-am întâlnit noi cu un sentiment atipic atunci când ne aflăm înconjurați de alte persoane și i-am spus astfel. Indiferent de motiv, azi vreau să punctăm ce este anxietatea socială și să vedem ce spun cercetările recente despre subiect.

Ce este anxietatea socială?

În documentația de specialitate recunoscută la nivel internațional (DSM V), există definiții clare care încadrează anxietatea socială sau fobia socială. Așadar, ce este aceasta? Anxietatea socială este anxietatea sau frica unei persoane față de una sau mai multe situații sociale în care individul e expus la posibile cercetări de către cei din jur (priviri, conversații, etc).

Când vine vorba de adulți, exemple sunt următoarele, fără a se limita la acestea:
– interacțiuni sociale: conversații cu persoane nefamiliare, întâlnirea persoanelor necunoscute.
– observarea de către cei din jur (atunci când mâncăm, când stăm pe o bancă).
– susținerea unui discurs în fața unei mulțimi (sau a oricărei alte forme de interpretare în fața unei audiențe).
În cazul copiilor, exemplele de mai sus sunt viabile dacă se manifestă între persoane de aceeași vârstă, nu doar în preajma adulților.

Mai mult, pentru a vorbi despre anxietate socială, e nevoie să existe o disproporționalitate când vine vorba de amenințarea reală pe care o prezintă situația socială. Adică percepem situațiile sociale ca întâmplându-se la o amploare mai mare decât au loc în realitate. Iar asta ne face să avem comportamente evitante. Adică dacă simțim anxietate când vorbim în fața unei audiențe, vom evita astfel de situații cu orice preț.

Cercul vicios al anxietății sociale

Merită punctat că în cazul anxietății sociale, apare teama de a fi judecați, de a ne face de râs sau de a fi percepuți în mod negativ de un grup la care poate vrem să aderăm. Așa că tindem să maximizăm situațiile percepute negativ în mod incontrolabil și intrăm într-un cerc vicios. De exemplu, ne e teamă că ne vor transpira palmele când întâlnim pe cineva nou și că această persoană va observa când dăm mâna cu ea. Apoi ne facem scenarii nerealiste despre ce crede această persoană despre noi în baza reacției fizice a mâinilor noastre transpirate. Data viitoare când suntem puți într-o situație similară, refuzăm să dăm mâna și putem ajunge chiar la a refuza să mai întâlnim persoane noi.

Cum știi dacă ai anxietate socială?

Atunci când operăm la limita confortului nostru perceput, e posibil să forțăm nota și să punem o presiune mai mare pe noi, creând episoade anxioase, care se pot întâmpla în societate. De exemplu, ne simțim rușinați după ce am vorbit în fața colegilor la facultate.

Dacă această situație persistă 6 luni sau mai mult, timp în care eu refuz să vorbesc în fața altor grupuri, atunci putem vorbi de anxietate socială. Altfel, e vorba de episoade anxioase, care nu reprezintă îngrijorări din punct de vedere clinic. Exemplul se poate extrapola la ieșitul din casă în zone aglomerate, interacțiunea cu colegii la un loc nou de muncă și așa mai departe.

Mai mult, situația anxietății sociale apare în lipsa consumului de medicamente care pot provoca anxietate și nu poate fi explicată mai bine printr-o altă condiție clinică. (Nu dau exemple pentru că e plin internetul de ele și nu vreau să fie folosită această informație pentru auto diagnostic. Dacă aveți nelămuriri sau îndoieli, apelați la specialiști (psihologi, psihoterapeuți sau psihiatri) – rolul acestora e să ne ajute!).

Cum răspunzi anxietății sociale?

Am văzut că anxietatea socială nu apare peste noapte, prin urmare nu există nici scurtături care să ne ajute să o depășim. Ca în multe alte situații similare, e nevoie să ne dăm seama că avem anxietate socială și să apelăm la un specialist. Atenție la diferența dintre anxietate socială și episoade anxioase. Tratamentele includ psihoterapie, medicamentație sau un mix – în funcție de particularități.

Totuși, ce putem face dacă ne deranjează episoadele anxioase? Expunerea controlată și treptată s-a dovedit a fi cea mai eficientă metodă de combatere a anxietății sociale. Ajută mult setarea unor obiective mici și regulate, de care să ne ținem și poate chiar să ne luăm un prieten/mentor care să ne ajute pe acest parcurs (în cazul în care încă nu e vorba de ajutor specializat).

Anxietatea socială – între mit și realitate

✗ Persoanele cu anxietate socială își doresc atenție, de aceea se comportă diferit. Nicidecum! Anxietatea socială e o situație clinică ce apare atât la adulți cât și la copii. Nu apare pentru că cineva își dorește atenție, ci e o afecțiune (așa cum e durerea de cap, de dinți, de șale 🙂 ). Prin urmare există tratament.

✓ Dependența de internet poate cauza anxietate socială. Realitate.
Studiile arată o asociere pozitivă moderată între consumul excesiv de online și anxietate socială. Așa că avem motive în plus să petrecem mai mult timp înconjurați de alte persoane.
În aceeași categorie intră dependența de device-uri mobile.

✗ Persoanele care nu au încredere în ele au anxietate socială. Acesta e un mit. Nu există studii care să coreleze cele două concepte. În plus, e nevoie să diferențiem între episoadele anxioase și tulburarea de anxietate socială.

Sper să vă fie de folos aceste informații. În cazul în care aveți întrebări adiționale, vă rog să-mi scrieți. Iar dacă aveți dubii, apelați cu încredere la specialiștii din domeniu – sunt acolo pentru voi!