PM-ing in the wild – din provocările unui om care lucrează cu oameni

În weekendul care tocmai a trecut am fost la CodeCamp Timișoara unde am avut o prezentare în cadrul panelului de leadership. Despre ce am vorbit? PM-ing in the wild. Pe scurt, cum e să muncim cu oameni diferiți, indiferent că suntem manageri de proiect sau că avem orice alt rol și cum poate asta să devină wild. Mai jos, sumarul conceptului.

Viața unui manager de proiect într-o companie de produs

De când apare un business case (în curs de aprobare sau aprobat), un manager de proiect este responsabil să-l livreze împreună cu echipa de proiect. Disclaimer: proiectele sunt complexe, având mai multe echipe în componență (uneori pot fi 10 echipele pot fi și 10 echipe care dezvoltă software). N-avem oameni în subordine (care ne raportează direct) și da, suntem în continuare responsabili să livrăm proiectul. Cel mai recent proiect finalizat a avut peste 25 de echipe implicate (dezvoltare și conexe). Și pe lângă asta un manager de proiect mai face risk management, cost management, scope management, change management,  stakeholder management, rapoarte și fel și fel de comunicări. Și rezolvă probleme când apar. 😊

Am mai făcut management de proiect și înainte de a veni în compania în care lucrez. Peste tot am întâlnit oameni diferiți cu care am vrut sau am fost nevoită să lucrez pentru a face proiecte de succes. Dar ce face ca un proiect să fie de succes? Răspunsurile pot fi multe aici și am dat întâmplător peste această ilustrație care arată dintr-o anumită perspectivă viața de project manager și bineînțeles cum putem să ne asigurăm că vom avea proiecte de succes: planificare, monitorizare, etc.

Totuși, drumul spre un proiect de succes îl văd puțin diferit; nu spun că se anulează cele de mai sus, dar am învățat cât de importantă e colaborarea în echipă (cu stakeholderii dacă se dorește – deși nu-mi place foarte mult acest cuvânt pentru că mi se pare rigid, impersonal). Oamenii te pot ajuta foarte mult și pot simplifica lucrurile sau din contră, îți pot pune bețe în roate.

Până la urmă, indiferent de industrie, fie că vrem să facem o casă, să livrăm o aplicație unui client sau să lansăm un produs propriu, vrem ca toate acestea să iasă cum ni le imaginăm și să fie de succes!

PM-ing in the wild

Pentru că noi ca adulți învățăm experimentând și făcând asocieri, am ales să fac o paralelă între tipurile de persoane cu care interacționăm și comportamentul social pe care îl au anumite animale.

Leii

Despre ei se spune că sunt lideri înnăscuți și că atunci când vânează ca grup știe foarte bine fiecare ce rol are și cum să interacționeze pentru a-și doborî prada.

Ei bine, îl știi pe colegul acela care știe tot timpul ce are de făcut? Cel pe care te poți baza în echipă și care e un adevărat lider pe rolul sau? Lui oferă-i libertate! E păcat să ținem leii în cușcă.

Urșii

Acestea sunt animale curioase, dar solitare și au un comportament predictibil.

Sigur te-ai întâlnit cu colegi cărora le place să stea în banca lor, dar care vin cu o serie de întrebări în mod constant. Ca project manager sau simplu coleg asigură-te că poți să le răspunzi sau să îi ajuți să găsească răspunsuri.

Cobrele

Din nou, o categorie solitară; o creatură timidă care evită contactul cu oamenii.

Știi colegul acela care evită să vina în ședințe? Dacă se întamplă ca PM să ai nevoie de informații de la genul acesta de persoane, poate mai bine îi scrii un mesaj/mail. De ce să agiți o cobră când puteți conviețui liniștiți cu toții?

Elefanții

Giganții cu memorii și sentimente impresionante.

Cred că fiecare am lucrat cu cineva foarte emotiv pentru care diverse acțiuni erau triggere emoționale. În aceste situații e important să fim cât mai asertivi și să ne cântărim bine cuvintele când ne adresăm lor.

Papagalii

Păsările astea faine, colorate, sociabile și gălăgioase uneori!

Știi colegul acela care întâi îți spune unde a fost în vacanță, apoi unde vrea să meargă și abia apoi trece la subiecte legate de proiect? Atunci cândai de-a face cu persoane foarte sociabile e perfect normal sa mergi spre mediul mai apropiat acestora. Asta poate însemna inclusiv să ți se explice o arhitectură într-o cafenea și să ți se facă schița pe un șervețel.

Mamuții

Despre ei nu avem informații legate de comportamentul social. Pot zice în schimb că sunt colegii ideali, pe care ni-i dorim fiecare și care sunt .. dispăruți. Știi vorba aceea: fa rai din ce ai? Așa putem face fiecare din noi. Adică șă facem proiecte de succes cu oamenii cu care ne e dat să interacționăm, chiar dacă asta poate fi destul de wild uneori!

Noi cum suntem?

P.S. Să nu uităm să ne privim în oglindă. Suntem la rândul nostru “stakeholderi” și poate fără să vrem ajungem să facem viața cuiva mai grea sau mai ușoară. De la leu la papagal e cale lungă – noi cum suntem?

Conceptul ne îndeamnă să ieșim din zona de confort și să facem fiecare primii pași. Asta chiar dacă poate fi intimidant uneori să lucrăm cu lei, cobre, etc dacă nu le înțelegem. Ce facem în cazul în care am străbătut jumătate din drum, fără a avea rezultatele dorite? Comunicarea rămâne o pârghie tare importantă ce ne poate ajuta să ieșim din impas.

Și acum sa recapitulam

Mai știi ce am spus despre papagali? Sau despre dragoni? Exact! Nu am spus! Nu putem să luăm oamenii și să îi punem în cutiuțe: aceștia sunt lei, aceștia papagali, etc … lista prezentată nu e exhaustivă, iar noi suntem foarte complecși!

În funcție de cei cu care interacționăm, cât și cei din jur, putem fi lei, papagali, pinguini sau dragoni.

Ce părere ai despre acest concept? Ai reușit să identifici aspecte din viața ta profesională?