Să râdem cu Nea Mărin

Pe Nea Mărin l-am întâlnit prima dată în urmă cu mulți ani, când se uitau ai mei la televizor. Zâmbeau mult când se uitau la filmul cu miliardarul. Recunosc că mie nu-mi plăcea; nu prea înțelegeam ce e amuzant într-un om cu o valiză. Timpul a trecut, Nea Mărin a mai apărut fugar pe la televior și dacă-i pusesem eitchetă că nu-mi place când eram mică, treaba era clară: nu-mi plăcea!

Să râdem cu Nea Mărin

Ziua când am dat de numele lui Nea Mărin pe coperta unei cărție a fost revelatoare pentru mine. Am luat-o fără să stau prea mult pe gânduri și a trecut ceva timp până am ajuns să o citesc. Cartea chiar e scrisă de genialul Amza Pellea; toate informațiile sunt luate din manuscrisele lui. De fapt Să râdem cu Nea Mărin nu-i altceva decât o înșiruire de povești comice, bine scrise, puse cap la cap într-o carte.

Începutul citirii cărții a fost mai anevoios. Dacă te-ai uitat la filmul cu Nea Mărin și mai ții minte cum vorbește, află că și cartea-i scrisă în aceeași notă. Dacă n-ai văzut filmul, atunci aș zice că-i scrisă cartea cum se auzeau oltenii vorbind mai demult. Nu pot zice că încă mai fac asta că n-am mai fost demult prin zonă. Partea faină-i că după ce te obișnuiești cu limbajul, cititul merge de la sine. Iar dacă n-ai mult timp la dispoziție să citești într-o zi, atunci cu atât mai mult îți recomand să o încerci! Nu-i nevoie să ții minte ”unde ai rămas cu povestea”; capitolele nu sunt legate între ele de un fir epic ce trebuie urmărit cu atenție.

Ce mai apreciez la toate poveștile astea e simplitatea cuc are sunt scrise și modul în care e surprins țăranul român în toate activitățile sale, dar cu extrem de mult umor. Nu de puține ori m-am trezit râzând singură citind cartea. Așa că te invit să-ți iei și tu doza de umor și să-l citești și tu pe Nea Mărin!

P.S. Dacă ai citit cartea, cum ți s-a părut?