Încrederea în sine – cum o punem în practică?
În spațiul public și în cercurile restrânse (prieteni, familie) se vorbește mult despre încrederea în cei din jur. Cred că-i esențial să luăm lucrurile mai granular inițial și să mutăm atenția spre încrederea în sine. Abia când înțelegem pe deplin acest lucru și când am făcut pași în această direcție (oricât sunt de mărunți), putem spune că facem parte dintr-un ecosistem funcțional. Fără acest aspect rămânem prinși într-o lume în care ne raportăm la cei din jur, fără a adăuga în el valența lumii noastre interne. Ori, când celulele independente nu funcționează, întregul ecosistem e pus în pericol.
Nathaniel Branden, psiholog, publica în 1969 un studiu în care menționa că multe dintre problemele emoționale pot fi identificate în trecut ca pornind de la o stimă de sine scăzută. Așa a început mișcare stimei de sine, care afirma că stima de sine crescută crește performanța și chiar ar putea vindeca anumite patologii.
Concepte cheie
Să lămurim câteva concepte de bază, ce se întrepătrund, însă care au semnificații diferite:
- Autoeficacitate (self-efficacy)– credința unei persoane despre propria capacitate de a influența evenimentele din propria viață. E o credință despre noi înșine, concentrată pe activități viitoare. (A.Bandura)
- Încrederea în sine (self-confidence) – încrederea unui individ în propriile judecăți, abilități și capabilități de a face față cerințelor sau provocărilor de zi cu zi. Încrederea în sine e strâns legată de fericire; aceasta ne aduce succese, care pentru mulți are efecte dopaminergice (ne face fericiți). Seamănă cu autoeficacitatea, pentru că e concentrată pe activități viitoare, însă pe de altă parte se bazează pe activități și experiențe acumulate în trecut.
- Stima de sine (self-esteem) – credință despre propria valoare, relativ stabilă pe parcursul vieții (Morris Rosenberg) sau un mix între autoeficacitate și respectul de sine – credința că merităm să fim fericiți, iubiți și să avem succes (potrivit lui Branden). Și da, sunt persoane care cad în extrema stimei de sine, iar pe aceștia îi numim narcișiști.
Cum punem în practică încrederea în sine?
- Clarifică-ți punctele forte și punctele slabe. E tare important să ne cunoaștem, ca să putem să ne setăm obiective realiste pe parcurs.
- Acceptă-ți vulnerabilitățile. Suntem procese, așa că dă-ți voi să-ți asumi riscuri, să faci greșeli și să înveți din ele. Ai încredere că e în regulă să nu fii perfect. Recunoaște-ți greșelile și construiește pe învățămintele luate.
- Power poses – poziții ale corpului care transmit mesajul încrederii. Și fă asta nu doar pentru cei din jur, ci și pentru propriul creier. Așa că stai drept, zâmbește și lasă-ți corpul într-o poziție naturală.
- Fă exerciții fizice în mod regulat – endorfinele astfel eliberate interacționează cu alți receptori din creier, care produc la rândul lor o stare plăcută.
- Contează ce ne spunem, așa că fii blând/ă cu tine, dă-ți timp, ia pauze când e nevoie și încurajează-te. Nu aștepta ca cei din jur să facă asta. Totuși, atunci când îți sunt recunoscute meritele, nu te discredita. Dacă nu știi de să spui, un simplu mulțumesc ajută pe toată lumea!
În loc de încheiere, vreau să mai las aici un gând care sper să vă însoțească de acum înainte: încrederea în sine se construiește zi de zi, iar rezultatele se văd în timp. Cu răbdare, vei construi frumos!
Leave a Comment