Ce am învățat din cartea lui Tibi Ușeriu

L-am întâlnit pe Tibi într-o zi de Octombrie la birou – aveam un eveniment intern despre eșec și cum să treci peste acesta, iar unul dintre invitații care urmau să ne vorbească era Tibi. Știam despre el că a câștigat un ultra maraton la cercul polar și că are o carte prin librării. Atât.

Discursul lui a foat sincer și povestea m-a captivat de la propoziția numărul trei.

Am înțeles prin modul în care vorbește că de la Tibi putem în mod clar să ne inspirăm când vine vorba despre a trece peste un eșec. Sau câte om avea fiecare.

În acea zi i-am cumpărat cartea și am început să o citesc când am plecat în concediu (recunosc, nu plec fără cel puțin o carte la mine sau nu e gata vacanța fără a-mi cumpăra una). Printre multe aventuri prin Sicilia, am terminat de citit cartea lui Tibi, iar mai jos găsești ce am învățat din ea.

Împacă-te cu tine însuți

Trăim printre oameni, e adevărat. E important ca cei din jur să ne accepte. Însă dacă înainte de toate nu ne acceptăm noi exact așa cum suntem, nu ne iertăm dacă e cazul sau nu suntem blânzi cu noi când e nevoie, cum am vrea să facă asta cei de lângă noi?

Ia-o de la capăt ori de câte ori e nevoie!

Nimic nu-i permanent. Ceea ce facem azi, e puțin probabil să facem peste câteva luni (ce să mai spun de 5-10 ani?). Pot să nu fie aspecte uriașe ale vieții noastre aceste schimbări. Sau pot să fie. Ideea-i că o luăm de la capăt în fiecare zi sau după fiecare etapă a vieții pe care o încheiem. Și trebuie să facem asta în continuare. Să o luăm de la capăt de câte ori e nevoie, până când Gott va spune stop (partea asta e cu substrat, citește cartea).

”Atunci când crezi că nu mai poți, mai poți puțin”

Ce-ar mai fi de zis aici? Că mi-am repetat asta de multe ori când simțeam că-mi ating limitele și am să mi-o repet în continuare. Pentru că într-adevăr, fiecare mai putem puțin!

P.S. Recomand lectura!