Alegerea – 5 lecții învățate din cartea Dr. Edith Eger

Da, trăim vremuri complicate, sau cel puțin ciudate pentru câteva generații. Mulți dintre noi n-am mai fost puși într-o situație care să pună în pericol atât de mare sănătatea noastră sau a celor dragi. Nu ne-am întâlnit cu războaie, n-am experimentat închizători politice sau lagăre și nici libertatea nu ne-a fost îngrădită (cu câteva excepții în zone bine cunoscute ale lumii).
De aceea cred că acum, în martie 2020, o listă cu învățături extrasă din memoriile Dr. Edith Eva Eger e mai mult decât binevenită. Alegerea poate fi lectura care să liniștească anxietatea, frica sau stresul adus de această perioadă.

Alegerea – specificații carte

EdituraPandora
Autor: Dr. Edith Eva Eger
An apariție: 2020 (2017 versiunea în limba engleză)
Număr capitole: 23
Număr pagini: 364
Cuvinte cheie: non-ficțiune, memorii, psihologie
Stil: Memoriile Dr. Edith Eva Egar sunt pătrunzătoare, învățăturile ce pot fi extrase de aici sunt prețioase, iar experiențele descrise sunt dureroase și greu de imaginat. Din aceste motive lectura e cu atât mai valoroasă, mai ales că vorbim despre o nonagenară, supraviețuitoare a holocaustului și doctor în psihologie.

alegerea - recenzie carte - psihologie - dezvoltare eprsonala

Contextul cărții

Pentru a înțelege mai bine de unde vin lecțiile din această carte, cred că avem nevoie să setăm contextul. Mai ales că la baza volumului se află memoriile autoarei și că întâmplările relatate se petrec în ordine cronologică, într-un trecut nu foarte îndepărtat.

Edith s-a născut în Ungaria, în localitatea Kosice (Cașovia) de azi, într-o familie de evrei ce avea trei fete. Era adolescentă când a început al doilea Război Mondial și când a fost pusă în situații greu de imaginat azi:

  • i-a fost refuzat locul în lotul național de gimnastică pe considerente etnice.
  • a fost scoasă din casă împreună cu într-o noapte și au fost mutați într-un ghetou aflat la marginea orașului pe considerente etnice.
  • a fost deportată la Auschwitz împreună cu părinții și Magda, sora ei mai mare. În prima zi acolo și-a văzut părinții trimiși spre camerele de gazare.
  • a umblat pe jos dintr-un lagăr în altul; a mâncat pâine și vise când nu mai avea mâncare; a dormit pe o scândură alături de alte 5 femei; a călătorit deasupra marfarelor cu muniție ale naziștilor ca țintă umană, în speranța că avioanele inamicilor nu vor bombarda trenurile.
  • a supraviețuit! Soldații americani ce au eliberat lagărul au scos-o dintr-un morman de cadavre, însă s-a ținut de viață ca nimeni alta.
  • Și-a întemeiat o familie, și-a luat doctoratul în psihologie și este psiholog clinician.
  • Trăiește și azi!

Ce ne învață Alegerea?

Sunt multe lecții extrem de folositoare în această carte. Mai mult, în contextul de azi în care trăim incertitudinile de zi cu zi generate de o pandemie, le consider cu atât mai actuale.

În viață se întâmplă și lucruri rele

Universul, Dumnezeu sau cum vrem să-l numim nu ne este dator cu nimic. Suntem puși în fața a fel și fel de situații. ”Mă tem că tuturor ni se întâmplă lucruri rele. Asta nu se va schimba niciodată. Dacă te uiți în certificatul de naștere, oare vezi scris acolo că viața o să-ți fie ușoară? Nu scrie așa ceva. Dar atât de mulți rămân blocați în traumă sau suferință, incapabili să-și trăiască viața din plin. Acesta este lucrul pe care îl putem schimba.” Aceasta este alegerea pe care o putem face fiecare dintre noi. Și această alegere e cheia spre a rezolva situațiile în acre ne aflăm.

”Propria-mi căutare a libertății și anii de experiență ca psiholog clinician m-au învățat că suferința e universală. Dar victimitatea e opțională.” Prin victamitate înțelegem eticheta de victimă pe care ne-o punem singuri. Și asta vine din interior. Din nou, rămâne la altitudinea fiecăruia cum alegem să ne etichetăm.

Ce facem cu întrebarea: de ce eu?

Pe scurt, o transformăm în ”Și acum ce urmează?”.
Trecem prin perioade din care nu credem putem să ne revenim. Pierdem persoane dragi, ne pierdem speranța, avem eșecuri de tot felul. În astfel de momente ne lovește ”de ce eu-ul?”. Întrebarea asta care nu alină, care ne împinge să rămânem blocați în trecut, fără să ne putem concentra să găsim soluții prezente.

Și poate o altă întrebare ce ne poate ajuta e: ce facem cu situația ce ne-a fost dată? E la noi alegerea dacă o lăsăm să ne transforme în mod negativ, sau dacă transformăm situația într-o oportunitate.

Este pentru prima oară când observ că putem alege: fie să dăm atenție lucrurilor pe care le-am pierdut, fie celor pe care încă le avem.

Fiecare moment este o alegere

Să ne planificăm săptămâna/ ziua de mâine sau să ne alimentăm temerile legate de viitor.
Să muncim în fiecare zi pentru țelul nostru (da, chiar și de acasă) sau să ne pierdem ziua și firea dând scroll pe rețelele de socializare.
Să învățăm ceva nou sau să ne plângem că posibilitățile ne sunt limitate.

Orice îi poate fi luat unui bărbat, în afară de un singur lucru: ultima redută a libertății umane – să-ți alegi atitudinea în orice fel de circumstanțe, să-ți alegi propria cale (Viktor Frankl). Fiecare moment este o alegere. Indiferent cât de frumoasă, plictisitoare, restrictivă, dureroasă sau opresivă este experiența noastră, putem alege mereu cum să reacționăm. Și, într-un final, am început să pricep că și eu am, de asemenea, posibilitatea de a alege. ”

Dragă perfecționism, la revedere!

Ziceam mai devreme că nimeni nu e dator și asta vine la pachet cu o viață imperfectă. Cred că acum putem profita de această invitație să lucrăm cu noi înșine, să stăm mai mult în preajma noastră și să ne cunoaștem cu adevărat. Poate așa vom accepta că nu suntem perfecți, că nu-i nevoie să fim și că e în regulă să tindem spre asta. (Lipsa perfecționismului nu este egal cu lipsa obiectivelor și a planurilor pentru a le îndeplini).

Perfecționismul e credința că ceva e greșit – adică tu. Așa că îți cosmetizezi defectele cu diplome, reușite, lauri, bucăți de hârtie, deși niciuna nu poate repara ce crezi tu că repară. În încercarea de a combate stima de sine scăzută, nu făceam de fapt decât să întăresc sentimentul lipsei de valoare. Învățând să le ofer pacienților mei iubirea și acceptarea totale, am învățat, din fericire, cât de important este să-mi ofer și mie aceleași lucruri.

Alegerea și îmbrățișarea libertății

Cred că cea mai de preț lecție din această carte (pentru mine cel puțin), sunt următoarele patru întrebări pe care le folosește Dr. Edith Eva Eger în practica sa terapeutică. Cred că ne pot fi de un real folos!

  1. Ce îmi doresc? Provocarea e să răspundem în concordanță cu ceea ce se află în interiorul nostru. Și mai importantă e formularea răspunsului la persoana I plural, nu la a II-a sau a III-a. Ne putem dori să fim mai înțelegători sau răbdători, dar nu ne putem dori ca altcineva să fie astfel cu noi.
  2. Cine vrea lucrul acesta? Eu sau o altă persoană din jurul meu?
  3. Ce voi face în legătură cu asta? Care e planul?
  4. Când? Un plan care nu-i ancorat într-un moment din timp e doar o dorință (asta spune project managerul din mine).

Epilog

Dr. Eger spune că ”Timpul nu vindecă. Ci ceea ce faci tu cu timpul.” Aș extrapola asta la timpul nu ne schimbă în oameni buni sau răi, nu ne face bolnavi sau sănătoși, educați sau needucați. Ci ceea ce facem noi cu timpul.

Atât am avut de spus. Restul e poveste.
P.S. Recenzia mea pentru această carte este ★★★★★.

Share: