Decizii – mic îndrumător pentru a le face față

Am început în urmă cu câteva săptămâni să public conținut video pe contul de instagram. De acum, avem și un nume sub care vom reuni conținutul legat de psihologie, dezvoltare personală și profesională. Am hotărât să-i spunem #KnowledgeExpress și ce temă mai potrivită să abordăm azi decât decizii și luarea acestora.

Context, priorități și Matricea lui Eisenhower – acestea sunt subiectele pe care le vom aborda de această dată, cu accent pe ultimul.

Contextul

O decizie nu e altceva decât o hotărâre luată în urma examinării unei situații. De aceea e vital să înțelegem contextul în care ne aflăm sau situația în care se află activitatea ce are nevoie de o decizie. Nimic nu se întâmplă în izolare, totul e contextual. Așadar, care-i mediul din jurul deciziei tale?

Priorități

Ca să putem lua o decizie, e musai să ne cunoaștem și să știm de priorități avem fiecare. Dacă mi-ar fi pus în urmă cu 10 ani cineva conceptul de prioritate în față, într-un mod onest și simplu, i-aș fi fost extrem de recunoscătoare. Recunosc, am ajuns să-l înțeleg mai bine în timpul facultății și cu adevărat abia după de m-am angajat.

Pornind de la valorile tale, setează care-s prioritățile pentru tine. Va simplifica mult luarea unei decizii. Și e în regulă dacă aceste priorități se schimbă în timp, însă ideal e să se păstreze pe termen mediu și lung. Dacă vrem, prioritățile sunt limitele ce îngrădesc contextul, așa că nu-i de dorit să trasăm noi limite săptămânal.

Matricea lui Eisenhower

Acesta un model pe care-l folosesc des în sesiunile de training și am avut modelul vizual pus în camera mea din studenție aproape un an. Și făceam asta tocmai pentru că-l găseam util și pentru că am înțeles că-i un proces să învăț să iau decizii urmărindu-l.

Modelul e unul simplu, o matrice 2×2 care pe una dintre axe are importanța, iar pe cealaltă urgența activităților. Avem astfel 4 cadrane ce facilitează laurea deciziilor, astfel:

1. Important & urgent – le facem acum. Exemple: urgențe medicale, situații de criză, termene limită pentru proiecte, probleme presante, pregătiri de ultim moment pentru activități deja planificate.
2. Important & neurgent – le planificăm. Exemple: construirea relațiilor, recreere/relaxare, sesiuni de planificare, dezvoltare personală.
3. Urgent și neimportant – delegăm. Exemple: unele emailuri și rapoarte, întâlniri, priorități și expectanțe ale altor persoane.
4. Neurgent și neimportant – le scoatem din propriul program. Exemple: activități triviale, vizualizarea emisiunilor TV, junk emails.

O notă pe care vreau să o fac referitoare la model: importanța se referă la propriile noastre priorități. De aceea spuneam că e atât de important să le cunoaștem. Punem în model ce e important pentru noi, nu pentru altcineva. Și în funcție de cadranul în care aterizează activitățile, ne va fi mai ușor să hotărâm ce să facem cum ele.

Highlights

Ca și concluzie, vreau să subliniez că e important să ne cunoaștem prioritățile, care nu sunt altceva decât granițele contextelor în care e nevoie să luăm deciziile. Și apoi să punem informațiile în matricea importanței și a urgenței – deciziile vor fi mult mai simple.