Încercări de tot felul și situații șubrede
Vin momente când ne pare rău: c-am plecat sau că am stat, c-am vorbit sau că am tăcut, că am avut încredere în alţii în loc să avem încredere noi sau din contră, că n-am avut încredere deloc. Sunt zile când ne iau pe sus entuziasmul şi inspiraţia și zile când acestea ne ocolesc de tot! Uneori avem momente de genialitate, alteori rămânem înrădăcinați în comun.
Noul se împletește cu vechiul, extraordinarul cu banalul, binele cu răul … viața asta-i o serie de suișuri și coborâșuri iar noi trebuie să le înfruntăm pe toate, întocmai cum vin. Și reușim, pentru că în adâncul nostru suntem firi puternice. Într-un singur loc însă e șubredă situația: când încercăm să împăcăm dorințele sufletului cu tâlcuirea minții.
o singură obesrvație… ”dorințele sufletului” și ”tâlcuirea minții” sunt în fapt același lucru. Singurul motiv pentru care crezi că nu se impacă, este pentru că încerci să le separi.