Doar o urmare a unor alegeri proprii din trecut …

Din jurnalul unui Don Juan …

Lumea merge mai nou în librării ca să caute cadouri, DVDuri cu ultimele filme apărute sau diverse alte asemenea. Și mie îmi place să merg în librării; îmi place să fiu înconjurat de cărți și de obicei merg acolo să caut povești. Le găsesc de cele mai multe ori, dar ultima m-a surprins!

Am văzut-o de la distanță, însă am evitat să mă apropii. Am observat-o în tăcere un timp – vorbea cu un librar ce apărea frecvent în peisaj când treceam pe acolo. N-am mai rezistat și m-am apropiat – era ea. (Bineînțeles că nu vorbesc despre o carte, ci despre o ”ea” din trecut).

Ne-am salutat și am întrebat-o sincer ce mai face. Am primit un răspuns haotic: ”Bine. Tu? Mulțumesc!”. Am bâjbâit la rândul meu ceva, evaziv, în timp ce mă uitam la ea. Căutam în privirea-i fărâme din sclipirea plină de dragoste ce-o știam cândva – nici urmă însă. Ea căuta la rândul ei ceva, mi-am putut da seama ușor de asta; dar era clar că nu mai căuta nimic în mine. Și într-un fel gândul acesta m-a umplut de tristețe, chiar dacă știam că e doar o urmare a unor alegeri proprii din trecut.