Asistent medical la secția de Terapie Intensivă în 2020 – interviu cu Aurica Moldovan

Știm cu toții că anul 2020 a fost unul aparte. Nu l-aș numi nici bun, nici rău, ci diferit. Un an care ne-a obligat să ne reconsiderăm toate planurile și procesele ce ne făceau funcționali, într-un timp foarte scurt. Iar unele domenii au fost mai impactate decât altele. Cele mai mari schimbări au apărut în domeniul sănătății, iar pentru doza de inspirație de azi, am ales să povestim cu unul din oamenii din prima linie, asistent medical de profesie, care-și fac meseria cu același drag și cu aceeași chibzuință, dincolo de situația pandemică și de provocările aduse de aceasta. Hai să-i aflăm povestea!

asistent medical

Să facem cunoștință cu Aurica Moldovan

Spune-ne câteva informații despre tine?

Bună, eu sunt Aurica, asistent medical de neonatologie, mamă și soție implicată.

Ce îți place să faci în timpul liber? Cum te relaxezi?

Cel mai mult mă relaxez în momentul în care stau pe scaunul profesioniștilor din zona de înfrumusețare, recunosc că îmi aloc o mare parte din timpul mei liber investind în mine, dar îmi încarc bateriile și îmi iau doza de energie și din sala de sport.

Cum reușești să-ți păstrezi energia și tinerețea/spiritul tânăr?

Familia reușește să mă mențină așa, mă hrănesc cu fericirea copiilor mei și cu bunătatea soțului, nu mai contează nimic altceva pentru mine.

Povestea activității profesionale – Asistent medical la Terapie Intensivă

Ești asistent medical la TI – cum a început pasiunea ta pentru acest domeniu?

Pot spune că nu a fost neapărat o pasiune încă de la început. Am ajuns în acest domeniu din întâmplate, mai exact, după 12 ani de Control CTC, fabrica sa închis și a fost nevoie să mă reorientez. În foarte scurt timp de când m-am angajat am realizat ca acesta este locul potrivit pentru mine. Tot ce a urmat după a fost o evoluție continuă, am parcurs etapă cu etapă până să ajung la momentul acesta, când sunt în cel mai înalt punct al carierei mele, Asistent de Terapie Intensivă Neonatală. Țelul meu, mai departe, este să mă mențin la acest nivel și sa reușesc să îngrijesc toți copiii care au nevoie de mine.

Care au fost cele mai mari provocări la început de drum?

Cea mai mare provocare a fost să lucrezi cu așa de mulți copii, mai mici sau mai mari, mai sănătoși sau mai puțin sănătoși și integrarea într-un colectiv mare de femei, care au orgolii, probleme și nefericiri.

Cum a arătat evoluția carierei tale?

Prima zi când am pus piciorul în clinică, eram o femeie de 33 de ani, o mamă și soție devotată și proaspăt absolventă de Postliceală Sanitară. După ce am prins gustul profesiei, mi-am dat seama că asta e ceea ce îmi doresc să fac toată viața, așa ca am mers la următorul nivel și chiar daca avem 34 de ani m-am înscris la Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca, specializarea Asistent Medical și Moașe, învățământ la zi. A fost o perioadă destul de dificilă, unde ziua eram în clinică și acasă, având grija de fiica mea, iar noapte o dedicam studiului.

Nu regret deloc această decizie, pentru că aceea perioadă a reprezentat rampa mea de lansare spre ceea ce sunt azi. Nici în momentul absolvirii facultății nu m-am oprit din a studia, am participat la multe cursul de perfecționare și așa am devenit Asistent de T.I, având responsabilitatea cazurilor dificile care apăreau în clinică. În timp am devenit una din persoanele care în momentul de față contribuie la evoluția altor asistente, atât din punctul de vedere a dascălului dar și a colegei de muncă cu multe experiențe și învățături la activ.

Printre toate astea am finalizat un master tot în domeniul medical, dar am devenit și unul din puțini colaboratori a țărilor europene, și nu numai, reușind să contribui, la acele așa-zise minuni, atunci când vine vorba de salvarea bebelușilor care se nasc din păcate cu șanse spre 0 de a trăi.

Cum arată se lucrează în acest domeniul? Cum arată o zi de muncă?

E un domeniu foarte alert, de la intrarea în tură până la ieșire, totul e pe fuga. Foarte greu găsești un moment în care să mănânci sau să bei un pahar de apă. În momentul în care începe tura de lucru, preiau de la colegele mele starea fiecărui copil, așa mă pun la curent cu evoluția fiecărui caz. După aceea, monitorizez fiecare copil și încep îngrijirea și hrănirea lui. Administrez tratamentele de care au nevoie fiecare în parte și le acord toata atenția mea pentru că de cele mai multe ori o secundă de neatenție poate aduce repercusiuni grave atunci când un nou născut se află la Terapie Intensivă.

Contextul 2020 și provocările aduse de acesta

Ce efecte a avut pandemia asupra domeniului în care activezi?

În primul rând e foarte greu pentru noi să stăm in saloanele de TI cu echipamentele de protecție, în contextul în care în secție sunt aproximativ 28 de grade, iar noi stăm echipate până în dinți. Apoi un lucru care s-a schimbat este faptul că familia nu mai poate fi aproape de mamă și de bebeluș, cel mai greu este pentru tătici.

Simți că meseria ta este la fel de frumoasă și în contextul actual?

Pentru mine nu s-a schimbat nimic, îmi fac meseria cu aceeași pasiune și devotament ca și înainte.

Cu ce gând mergi în fiecare zi la muncă în acest context atât de diferit?

Am devenit puțin mai responsabilă în ceea ce privește sănătatea mea, a familiei mele, dar și a copilașilor care îmi sunt în grijă. Știind că nu este de glumă cu această situație, ne înconjoară un sentiment de frică în ceea ce privește interacțiunea cu alte persoane și îmi doresc doar să ies din tură așa cum am intrat, adică sănătoasă.

Care e atmosfera la spital, printre colegi, în această perioadă?

Toți suntem tot mai retrași, relațiile sunt tot mai depărtate și mai tensionate.

Cum reușești să-ți protejezi familia sănătoasă, ținând cont că te expui la viruși în fiecare zi?

Am grijă să port echipamente de protecție la muncă în așa fel încât sa nu ajungă nici un virus la mine, in primul rând, ca mai apoi să nu în duc acasă soțului meu, iar vizitele cu copiii au devenit tot mai rare si mai scurte.

Ce sfat ai pentru o persoană tânără care își dorește să înceapă o carieră in domeniul medical?

E un domeniul foarte frumos și interesant, dar care trebuie făcut cu foarte multă responsabilitatea și pasiune, și în care satisfacțiile sunt foarte mari. Deci, dacă iubești oamenii și îți dorești să fii alături de ei chiar și în momentele mai puțin fericite din viața lor, acesta este locul potrivit pentru tine.

Aurica, îți mulțumim pentru doza de inspirație! Cu siguranță ești un model și o dovadă că dacă îți propui ceva, acel lucru este posibil!

P.S. Dacă aveți întrebări adiționale pentru Aurica, nu ezitați să le adresați în secțiunea de comentarii.

Share: