Cum să iubești un om imperfect
Se ia un om așa cum e el: cu toate rănile și cicatricile care le are. Rănile i le cureți, cicatricile i le atingi întâi cu un zâmbet cald, apoi le mângâi cu o mână plină de dragoste. Dar ia aminte căci va avea și cicatrici vindecate greșit și atunci va trebui să tai în carne vie – să-l rănești din nou, doar pentru a-l vindeca mai apoi.
Vor fi nopți când omul ăsta vindecat va avea coșmaruri, când va fi singur într-o lume în care tu nu vei putea pătrunde – atunci ia-l în brațe și nu-i da drumul până a doua zi când se trezește.
De fapt, dacă ai reușit să treci peste toate astea, dacă i-ai acceptat rănile, coșmarurile și cicatricile (adică tot trecutul), înseamnă că ai acceptat omul de azi și tot ceea ce e el; înseamna că te-ai implicat; înseamnă că ai curaj și mai înseamnă că-l iubești! – prin urmare nu-i mai da drumul niciodată …
Frumos spus,imi place
Multumesc!
Femeie, ia omul de la răscruce şi nu-i căuta calea îndărăt.
Nu-i schimba tricourile uzate cu unele ”loz bombon căci o să te schimbe mintenaş cu cineva mai tunată.
Bărbatul de lângă tine îşi doreşte o femeie, nu o soră medicală cu fantezii chirurgicale. Lasă-l cu cicatricile lui la locurile lor. Ajută-l să se vindece după ce-ţi cere ajutorul. Nu fă pe pe Florence Nightingale când el vrea o parteneră. Altminteri o să regreţi pe îndelete.
Nu am pomenit nicăieri în postare de a iubi un bărbat imperfect, ci un om, indiferent de sex, Însă bineînțeles că fiecare este responsabil de ceea ce înțelege.
Frumos. Îmi place cum scrii şi cum gândeşti, dacă şi gândeşti aşa. Dacă ar privi toţi lucrurile aşa, n-ar mai fi familii destrămate…
Tot ce pot spune e că suntem oameni diferiți și că e inevitabil să vedem diferit situațiile din jurul nostru.
Îți mulțumesc pentru apreciere!