Aproape, departe, unde?


Măreţele stele, stăpânele Universului

Sunt praf…,doar praf

Şi pulbere…

Iar noi, care suntem parte din acest

Univers

Fără sfârşit…

Suntem şi noi la rândul nostru praf

Peste care Dumnezeu a suflat.


La fel eşti tu

La fel sunt eu

La fel e tot ce ne-nconjară…

Dar, ca toţi oamenii

Nu realizăm

Şi nu preţuim

Frumusetile din jurul nostru

Decât atunci când nu mai sunt

Sau –  sunt…

aievea!


La fel s-a întâmplat şi cu tine.

Te-am ţinut în palmă,

Şi tu erai acolo,

Nu aveai de gînd să pleci…

Dar eu..

În neştiinţa

Şi nesăbuinţa mea.

Mi-am depărtat degetele,

Iar tu..ca praf..

Ce erai…

Te-ai scurs printre ele

şi te-am pierdut…

Te-a luat vântul

Şi te-a dus undeva departe,

poate

Mi-am dat seama că te-am pierdut

Când n-ai mai fost acolo…

în palma mea…


În zadar încerc acum

Să te aduc înapoi

Să te culeg de undeva

Nu are rost

Nici măcar nu ştiu unde te-a lasat vântul….

Nici măcar nu ştiu unde eşti…

Aproape…

Departe…

Unde?

Share: