Cărți citite în 2022 – o stivă cât mine!

Cum ar fi dacă ți-aș spune că știu pe cineva care într-un an a citit atâtea cărți, care stivuite, sunt cât persoana de înalte? Un metru întreg și șaptezeci de centimetri de cărți, aranjate orizontal. Le-am ținut să nu cadă atunci când am făcut fotografia. Da, despre mine-i vorba.

Ce înseamnă călătoria cititului, sedimentarea unui obieci și, pe cât posibil a nu lăsa nicio zi fără a citi? Asta-mi propun să expun în acest articol, sub forma unei retrospective. Ce spui, mă însoțești?

Anul renunțărilor?

Mă tot întrebam în ultimele două luni despre ce a fost 2022? Și mi-a venit în minte de fiecare dată, instinctiv, răspunsul că a fost anul renunțărilor. La început de an am renunțat formal la masteratul pe care-mi doream atât de mult să-l urmez – nu se împăca cu programul halucinant de la muncă, așa că mi-am dat voie să închei acest capitol.

Apoi am renunțat la un loc de muncă unde am avut șansa de a construi o echipă de management excepțională. Excepția echipei excepționale era un manager aflat în derivă (sau în burn out, cum a ajuns să fie familiar conceptul). Da, tot de mine e vorba.

Spre final de an am renunțat la un proiect pe care l-am început în plină pandemie, atunci când totul părea să se încheie. Am încheiat Creators Connect dupa 3 ediții ce au crescut de la an la an și alte două evenimente satelit.

Și am mai renunțat la iluzia că pot controla totul, în orice aspect al vieții mele. Am transformat iluzia într-o conștientizare a propriei nevoi de control și am ajuns să-mi dau voie să am zile neplanificate, să accept că nu tot timpul ies lucrurile așa cum îmi doresc și că de multe ori nu știu.

Grele au fost aceste bagaje și mă bucur că le-am lăsat în urmă. Acuma, dacă te întrebi ce legătură au renunțările cu cititul, bine faci! Hai să vezi.

Loc pentru ceva nou – cărți

În toate aceste momente de confuzie, ce au dus la decizia de a renunța la câte ceva, mi-am găsit sprijin în lectură. Nu refugiu, ci sprijinul acela pe care-l găsești într-un mentor de multe ori. Cărțile mi-au dat posibilitatea de a petrece timp într-un mod intim cu modele de gândire similare sau, uneori, total diferite față de ale mele. Mi-am conturat și confirmat unele idei pe măsură ce citeam și am ajuns să acționez.

Și care-i legătura dintre renunțări și cărți? Când renunțăm conștient la ceva, alegem altceva. Iar eu am făcut loc pentru lectură. (Aproape) în fiecare zi.

Cărți în viața de zi cu zi

Fără să-mi propun la început de an să citesc un număr de cărți, am ales în fiecare zi să citesc ceva ce credeam că-mi face bine. Uneori a fost ficțiune, alteori învățam ceva practic: cum să-mi organizez munca profundă, tehnici de respirație, cum gândim și ce biasuri avem, tehnici de coaching, comunicare avansată și câte și mai câte.

Am introdus cititul seara, fără a-mi propune să citesc 1, 10 sau 100 de pagini. Îmi spuneam că și un paragraf e mai mult decât deloc. Citeam până simțeam oboseala aceea ce te face să aluneci într-un somn profund.

Am cărți pe noptieră, în geantă (e criteriu de selecție acela de a-mi încăpea o carte sau cel puțin kindle-ul în ea) și bineînțeles în geamantan. Iubesc să iau mijloace de transport în comun. Acolo pot citi în voie, indiferent că sunt în autobusul din Cluj sau în metroul din Lisabona.

Câteva statistici – lecturile lui 2022

Așa că da, mi-am citit înălțimea în cărți. Un rezultat spectaculos, neașteptat și măgulitor în același timp. Și nu-i nimic mai mult decât rezultatul unui obicei care mi-a fost sprijin în acest an.

Si pentru că realsitul din mine strigă atunci când scriu, las aici câteva stats despre cărțile citite în 2022.

  • Peste 70 de volume parcurse din scoarță.
  • Alte câteva zeci de cărți cumpărate și puse în bibliotecă – așteaptă cu drag să fie citite.
  • Câteva căți parcurse în format digital (kindle) și audio. Pe astea nu le-am adăugat la stivă.
  • Alte cărți începute și lăsate pe noptieră sau puse înapoi în bilbiotecă. N-a fost contextul potrivit acum să le citesc.
  • Topul editurilor – top 3 edituri citite în timpul acestui an:
    • 14 volume, editurile Publica și Litera
    • 11 volume, editura Nemira
    • 9 volume, editura Humanitas
  • Edituri pe care le-am citit prima dată în acest an: Globo și Vellant.
  • Țări în care am citit: 🇧🇪, 🇨🇭, 🇩🇪, 🇪🇸, 🇮🇹, 🇵🇹, 🇷🇴.

Cărți de toate stelele

Dacă în prima parte a anului mă străduiam să dau câte un rating cărților citite, până la finalul lui am ajuns să-mi schimb complet abordarea. Vei vedea și pe blog, în puținele recenzii individuale de carte pe care le-am făcut, că obișnuiam să acord între 1 și 5 cărților citite.

După ce am parcurs câteva zeci de cărți, am realizat că percepția asuspra unei lecturi îmi e puternic influențată de ultimele 3-5 cărți parcurse și de contextul de viață actual. Atunci am început să-mi pun următoarea întrebare: dacă aș fi citit această carte acum șase luni, câte stele i-aș fi dat? Dar dacă aș citi-o peste alte șase luni? Când răspunsurile au început să difere, mi-am dat seama că-i cazul să schimb direcția.

Cărțile s-au transformat în izvoare de înțelpciune, dincolo de un rating. Am început să privesc fiecare lectură prin lentila: Ce am de învățat acum de aici? Înconjurată de această perspectivă, mi-am dat seama că fiecare carte din care aleg să învăț ceva e o carte de toate stelele. Ai observat că am spus: aleg să învăț, da?

Să mai desființăm niște mituri

Tot în 2022 m-am întâlnit cu o serie de idei legate de lecturi. Multe aparțineau celor din jur, însă tot am avut de cântărit ce fac cu aceste informații. Bine, parte au fost și idei de-ale mele. Uitându-mă în urmă, îmi dau seama că mitologia contemporană e în floare!

Informația cu adevărat utilă se află doar în cărți tehnice de non ficțiune

Oh, câte lecții de management mi-am luat din romane ”ușurele” sau ”slăbuțe”! Da, da, ai citit bine. Cel mai mult contează lentilele pe care le folosim când filtrăm informația din cărțile parcurse. iar dacă stăm din când în când să ne întrebăm care-i tâlcul, s-ar putea să fim surprinși. Lecții de management. Las aici un exemplu, cu mențiunea că postarea e în engleză.

Musai să termini o carte dacă te-ai apucat de ea

Îmi place mult acest musai, ca termen în sine. Nu cred că se aplică în lumea lecturii. Am și mărturisit mai sus că probabil am început câteva zeci de cărți din care am parcurs 1, 10 sau 100 de pagini. Le-am re-așezat frumos în bibliotecă, știind că acum nu e momentul să interacționez mai departe cu ele.

Sper să le vină vremea cândva, însă nu-i un concurs și n-am niciun deadline pentru asta.

O carte cu adevarat bună e o carte de 5

Mai clarific și în această secțiune. Aceste note sunt profund subiective. Și dacă aceste cărți nu-ți aduc bucurie? Sau dacă nu te îmbogățesc în niciun fel?

Magia lecturii trece dincolo de bun și rău. Sunt cititori pentru tot ce s-a scris și se va scrie. Experiemntează într-ale cititului, îndrăznește să alegi tu ce ți se potrivește, dincolo de rating-uri.

Cărți pe care le-aș citi iar și iar

Sunt câteva povești la care aș reveni cu drag, atât de tare m-a mișcat mesajul lor sau modul în care au fost scrise. Le listez mai jos, fără o ordine anume, împreună cu una-două idei pe care le iau cu mine în 2023.

Memorii

  • Friends, iubiri și marele lucru teribil – Matthew Perry. Vulnerabilitatea ne face mai puternici și uneori ne ajută să mai supraviețuim sau să mai trăim încă o zi. Amuzantă, profundă, dureros de sinceră. Recunosc, credeam că-i o carte overrated, însă-i departe de un astfel de manuscris.
  • Născut în afara legii. Amintiri dintr-o copilărie sud africană – Trevor Noah. Am plâns citind cartea asta. M-a făcut să înțeleg că noi, oamenii, ne-am construit o istorie dureroasă. Multă vreme ne-am concentrat pe a delimita clar categoriile de oameni după rasă, religie, culoarea pielii, statut social. Câte ne învață viața unui om! Cartea e ușor de parcurs, intensă și amuzantă pe alocuri.
  • În atelierul de magie. Călătoria unui neurochirurg pentru a descoperi enigmele creierului și secretele inimii – James R. Doty. N-am întâlnit o carte mai profundă și cursiv scrisă, care să trateze idei științifice, greu de manipulat în alte moduri. Iar faptul că e scrisă sub forma unui memoir, face ca experiența lecturii să fie cu atât mai intimă. De aici îmi iau așa: compasiunea și blândețea începe cu propria persoană.

Ficțiune

  • Cititorul din peșteră – Rui Zink. O carte cât o lume, ce ne înseamnă să descoperim magia cititului. Plină de semnificație și parabole din pagină în pagină, această carte-i potrivită să fie citită de cei mari și mici. Și mi-a reconfirmat că-i ok să citesc doar ce-mi place.
  • Un băiat numit Craciun – Matt Haig. O carte ca o îmbățișare, ce se potrivește de minune lunii decembrie. De aici iau curiozitatea lui Crăciun.
  • Hoţul de cărţi – Markus Zusak. Subiectul tratat e cel al Holocaustului, așa că din capul locului nu-i o carte ușor de parcurs. Nu-i nici o carte pe care s-o fi putut lăsa din mână; m-am tot întrebat până la ultima pagina: cine o narează? De unde știe naratorul cum se împletesc viețile celor întâlniți pe tot parcursul lecturii? Și am fost surprinsă peste măsură; n-am mai întâlnit nicio altă carte scrisă din această perspectivă.
  • Scrisoarea de Crăciun – Emily Stone. Am crezut că-i o carte cu un clasic final fericit. Nu-i! Acuma nu am să spun cum e finalul, numai dacă-mi ceri explicit. Și nu-i nici o carte care să fie citită doar în decembrie. La finalul ei am ajuns să-l prețuiesc și mai mult pe aici și acum.

Non-ficțiune

  • Căzuți din junglă: poveștile unui explorator – Alexandru Stermin. Blândețea, curiozitatea și curajul cu care scrie Sandu sunt molipsitoare. Unde mai pui că el, din papucii de biolog și cercetător, ajunge în locuri pe care mulți nici nu îndrăznim să le vizităm cândva: jungla Braziliei sau stepa Siberiei? Iar filosiful și psihologul din el îl fac să ne scrie și să ne descrie lumea interioară și exterioară într-un mod uman și natural, în cel mai pur sens al cuvântului.
  • Arta subtilă a nepăsării – Mark Manson. Mind your own business. Stay sane. Asta-mi vine în minte când mă gândesc la cartea lui Manson. E principiul: pune-ți întâi masca de oxigen înainte de-a ajuta alți pasageri, extrapolat întregii vieți. Pragmatică carte!
  • Prisoners of Geography: Ten Maps That Tell You Everything You Need to Know About Global Politics – Tim Marshall. Uite de asta-i important să învățăm geografie indiferent de vârstă! Ca să înțelegem de ce apar conflicte pe glob, ce le produce și poate să ne mai întrebăm: încotro ne îndreptăm? Iar Marshall e un povestitor excelent al geo-politicii. Notă: cartea se găsește și în limba română cu titlul: Prizionerii geografiei.
  • Arta conversatiilor imposibile – Peter Boghossian, James Lindsay. Un sumar incredibil al tehnicilor de comunicare și relaționare, de la cele de bază, până la unele avansate. De aici îmi iau importanța ascultării în comunicare (yep!, comunicarea nu-i numai despre a vorbi/a scrie).
  • Deep Work. Concentrarea ca superputere intr-o lume a perturbarilor – Cal Newport. De aici iau întărirea convingerilor că multitaskingul nu-mi aduce niciun câștig, că somnu-i minunat și că una din cheile succesului e consecvența. Yet again, less is more.

Mulțumesc că m-ai însoțit în această călătorie. Dacă ți-ar fi placut să afli și altceva din acest articol, te rog să-mi scrii aici într-un comentariu sau pe social media.

Share: